Sau: Prima data cand gasesc mai mult de 3 articole de citit, in afara de Dilema Veche (care se stie, e saptamanal )

Chiar dac? am dat note, am dat de bine! - sau cum s-o intorci ca la Ploiesti (sau ca la Dealu’ Negru)

Deja ma gandesc daca ma mai duc la anumite particulare. Dai si bani si iti omoara si copilul. Si te mai si apara unii. . Ok, am de facut curand o analiza exact la domnii cu problema. Sa spunem ca nu mi-e (prea) frica, stiind ce si cum. Dar daca as fi acum tata, as lua in considerare toate PILELE posibile (lucru pe care il urasc, consierand situatia de acum), numai ca sa fiu sigur ca asa copilul meu nostru va avea absolut tot ceea ce merita (INLCUSIV VIATA) si totul va fi ok.

Cinematograf în care intri cu ma?ina, deschis în Capital? - N-au trecut decat 76 de ani de cand la americani se intampla asta, dar e bine ca totusi a aparut si in Romania

Lupta pentru cine a fost primul (in orice!) nu e doar in Romania!!! -„Am primit telefoane de la oricine î?i închipui pe P?mântul acesta ?i fiecare ne întreba «Sunte?i siguri?». Asta e o întrebare atât de bizar?! Evident c? da. N-am fi publicat-o dac? nu era adev?rat”, remarca zilele trecute, pu?in ofensat, Levin.
M? simt atât de viu - Un bullshit care ma depaseste…
Acum vorbind despreun subiect romanesc, ce putem sa mai zicem despre: Cu Sab?u antrenor, Timi?oara nu va câ?tiga titlul.

N-am ce face, desi am trait si chestia asta: Meniurile all inclusive sunt nes?n?toase

Vrei piscina? Dai banu’ da’ degeaba!

Petru Iamandi, un g?l??ean de 58 de ani, reclam? faptul c? angaja?ii companiei UPC i-au promis c? îi vor rezilia contractul pe care îl avea cu Romtelecom, îns? nu s-au ?inut de cuvânt.

Meniul care ofer? 2.500 de moduri de a te îmb?ta din bere

Pe mine ma distreaza, as da pe multi in judecata, dar se pare ca nu e normal.

Sincer, lucrurile se vor schimba. Pentru multi. Prea multi.

Asta pare sa zica…

Asa imi spunea mereu tata cand eram mic. Si de foarte, foarte multe ori l-am boscorodit. Insa asa este, in 99% din cazuri.

Din pacate primul lucru pe care il facem cand apare ceva de facut, este sa ne gandim la o scuza, un motiv pentru care sa nu facem asta. Noi, romanii. Nu stim sa zicem NU prietenilor, iesitului la o bere sau unui film, insa spunem mereu NU din prima atunci cand trebuie sa facem ceva. Nu, nu pot, nu stiu.

Iti propun un test, un joc. O saptamana sa nu zici nu atunci cand ti se cere ceva, cand vrei sa faci ceva. Sa zici da si sa faci. Sa lasi deoparte tentatiile, scuzele, motivele si sa faci. Ce zici, crezi ca poti?

Eu unul nu stiu sigur, ma gandesc deja la motive, de cand sa inceapa saptamana si tot asa. Of!

Gasiti alte poze plus variantele marite pe blogul de poze

In ultimul timp mai multi m-au tras de urechi ca nu mai scriu pe bloguri decat foarte rar. Insa viata m-a tras de urechi. Nu tare, doar m-a atentionat. M-a pus sa deschid ochii si sa ma uit in jur sa vad frumuseti.

Mi-a spus ca ar fi bine sa mai deschid o carte, sa citesc macar 10 pagini pe zi, daca o fac zilnic. Sau macar 100 de pagini pe saptamana. Si nu pagini din Gazeta Sporturilor, Cotidianul sau Hotnews.

Mi-a spus sa ma vad mai des cu prietenii si sa nu ii refuz atunci cand vor sa stam la un pahar de vorba.

Mi-a spus sa mai fac miscare, sa nu mai fiu atat de bine infipt in scaun.

Si i-am multumit.

Scriu pe blog in continuare. Pe bloguri, mai exact. Pun si poze, o sa pun si bancuri. Dar vreau ca scrisul pe bloguri sa treaca pe un alt loc, vreau sa iasa din top 5, pentru a face loc altor lucruri frumoase. Da, am scris si cate 5-7 posturi pe zi, da, scriu de muulti ani de zile, scriu pe diferite subiecte, dar nu mai am acelasi entuziasm.

Entuziasm pe care il vad acum la chestiuni. Entuziasm insotit de niste subiecte provocatoare si scrise cu talent. Ceea ce doresc tuturor celor care au bloguri.

Blogul tip-jurnal-vaicareala (m-am certat cu iubita, cu mama, tu tata, sufar, etc) ar trebui sa fie intim. Ar trebui sa existe doar ca blog off-line. Nimeni nu vrea sa citeasca despre multa suferinta, vrea sa citeasca ceva scris frumos, provocator, ceva ce pune pe ganduri lumea.

Spun asta si pentru ca m-am saturat sa tot vad bloguri copy-paste (de articole) sau bloguri care nu spun nimic. Sau nimic interesant.

Revenind la chestiuni. El a facut acum 3 ani in blogosfera si are o pofta nebuna sa faca cinste. Asa ca va invita sa:

s? scrie?i un post în care s? spune?i ce v-a adus blogul. Scrie?i orice vi se pare interesant, de ce v-a?i apucat de scris, ce v-a adus, ce v-a luat, de cât timp scrie?i. Orice articol pe tema asta fi primi link.

Intrati la el pe blog si vedeti ce si cum. Si mai ales abonati-va la RSS. Aveti 2 motive:
1. aveti ce citi, doar v-am spus ca scrie frumos
2. el se lauda ca “pentru abona?ii prin RSS sau prin email mai am o surpriza: o carte. O s? dau toate detaliile despre carte într-un post ulterior. Deocamdat? zic doar ca ac?iunea se desf?soar? ?i prin Orientul mijlociu, e plin? de ac?iune ?i va fi ?i ecranizat? curând. Cartea e pentru fiecare abonat, f?r? tragere la sor?i!”

Revenind la titlu. Uitati-va in jur, vedeti cine va trage de mana, maneca sau urechi. S-ar putea sa pierdeti mult daca nu sunteti atenti.

Blogul traieste cu ajutorul vostru, nu voi traiti prin blog. Mai luati o pauza si mai respirati si uitati-va in jur.

Bine, e doar o parere.

Da, la concluzia asta am ajuns in acest weekend, cand am avut placerea sa ma relaxez dupa examene. Am plecat de sambata dimineata si ne-am intors luni dupa amiaza. Desi aveam laptopul cu mine si acces la Internet, am preferat sa nu le deschid ci sa ascult natura.

Si sa citesc din ziarele/revistele stranse in ultimele saptamani. Mi-am dat seama ca totusi Internetul (si tehnologia) nu sunt chiar atat de importante in viata mea, chiar daca la un moment dat ajunsesem sa le dau prea multa importanta….

Si nici blogul nu e chiar asa de important. Adica e, dar pot sa traiesc si fara sa scriu zilnic. Da, mare mirare

O sa revin si cu niste poze dupa ce le descarc de pe aparat.